Biserica si Ctitori

Rolul bisericii în viata satelor a fost acela de a contribui la progresul moral, cultural si politico-administrativ al populatiei respective. Florestiul si satele lui componente s-au bucurat de a avea în bisericile sale un sir de preoti culti, profund patrioti, buni si harnici.

Parohia Floresti este foarte veche. In anul 1701, florestenii au trecut cu totii la religia greco-catolica, pastrandu-si credinta strabuna pana in nefericitul an 1948.

Pe timpul conscriptiei episcopului-loan Inochentie Micu (1733), parohia aceasta avea 250 de suflete. Preotul de atunci se numea ,, popa Gavrila”.

Pe timpul episcopului loan Bob, între 1817-1832, numarul sufletelor a crescut de la 772 la 980.

Biserica din Floresti a fost zidita din piatra în 1832, exclusiv pe cheltuiala canonicului profesor Dumitru Caian Tânarul, punandu-i hramul Sfantul Dumitru.

În urma politicii militante ateiste, guvernul comunist al lui Petru Groza a desfiintat Biserica Româna Unita si astfel populatia româneasca a Florestiului si Tautului, în majoritate greco-catolica a fost trecuta „din oficiu" si uneori cu forta la Biserica Ortodoxa. Multi credinciosi au refuzat sa paraseasca Biserica Româna Unita a stramosilor lor si au participat la serviciile divine oficiate clandestin de catre preotii greco-catolici nearestati sau eliberati din închisori, sau de catre preotii romano-catolici.

În urma Revolutiei din decembrie 1989, prin decretul nr. 9 din 31 decembrie 1989 al Frontului Salvarii Nationale, Biserica Româna Unita a fost scoasa de sub interdictie, dar nu i s-au restituit biserici si manastiri rapite abuziv în 1948 de catre autoritatile comuniste. Astfel, activeaza si azi în anumite sate, comune si orase, in sali de clasa, piete, camine culturale.

Credinciosii greco-catolici români din Floresti prin initiativa si contributia efectiva a parintelui prof. dr. loan M. Bota ajutat de Gheorghe Gal Mihusel, Vasile Abrudan Craciun, Nicolae Oltean, preotul Vasile Chiorean si de viceprimarul Gligor Gherman au reînfiintat Parohia româna unita cu Roma, greco-catolica, din Floresti (1992).

Noua biserica greco-catolica din Floresti a fost construita între anii 1997-1998 de preotul greco-catolic Unguresan Gheorghe Marius, piatra de temelie fiind pusa la data de 01.06.1997 de catre IPS George Gutiu insotit de parintele paroh Marius Unguresan si un sobor de sapte preoti, de fata fiind toti credinciosii comunei, atat cei greco-catolici cat si cei ortodocsi.

Parintele paroh Marius Unguresan a fost numit la Floresti in data de 16.04.1995. De la inceputurile numirii sale si pana in anul 1997 a purtat dialoguri cu reprezentantii fundatiilor catolice din Germania si America, incercand sa-i convinga pe acestia sa sustina financiar construirea unei noi biserici in localitatea Floresti. Dupa doi ani de dialog a reusit sa obtina fondurile necesare inceperii noii constructii.

Unii credinciosi greco-catolici doreau revendicarea in instanta a bisericii noastre ,,Sf.Dumitru”. In acea perioada se agreea ideea de ,,restitutio in integrum”. Astfel ca putinii consilieri pe care ii avea (sase la numar), au trebuit sa fie convinsi de catre preotul lor paroh ca, in acel moment (anul 1997) cea mai buna atitudine a fost aceea de a construi o biserica noua la Floresti. D-nul primar Gligor Gherman din acea vreme l-a sustinut si ajutat pe preotul Marius Unguresan sa gaseasca un teren optim pentru construirea noii biserici. Terenul a fost obtinut printr-un schimb intre parohia greco-catolica si O.R.S.A. Floresti, parohia cedand 45 ari pentru a primi in schimb 15 ari. Este vrednic de a aminti atitudinea preotului ortodox din acea perioada, parinteleVasile Fizesan, care nu a incurajat disputele intre enoriasii ortodocsi si cei greco-catolici, facand chiar si o coleta intr-o duminica pentru constructia bisericii greco-catolice. Dansul a predat suma de 2.000lei preotului paroh greco-catolic Marius Unguresan.

Constructia bisericii a inceput in data de 16.08.1997 in regie proprie. Echipa de muncitori, care locuia in cartierul clujean Grigorescu, era deplasata la punctul de lucru in Floresti de catre preot, in fiecare dimineata la ora sase, cu masina sa personala. In fiecare zi seful de echipa, ,,nea Feri” , facea necesarul de materiale pentru a doua zi si o inmana preotului care la randul lui cumpara materialele necesare. Un aport deosebit la edificarea noului lacas de cult l-a avut d-nul primar Gligor Gherman, care a reusit sa mijloceasca in a fi ajutata parohia cu diferite materiale de constructii sub pretul pietei sau sub forma de sponsorizare. Credinciosii greco-catolici din Floresti au donat pe parcursul lucrarilor suma de 20.000 lei, iar constructia in faza finala (anul 1999) a costat suma de 550.000.000 lei vechi, diferenta de fonduri fiind obtinuta de preotul Marius Unguresan de la fundatiile sus amintite pe parcursul a 4 ani.

In data de 09.08.1998, biserica a fost sfintita de IPS George Gutiu si preasfintitul Florentin ,insotiti de un numar de 25 de preoti, la aceea data biserica fiind finisata in interior. Pe exterior biserica nu era tencuita, finisarea exterioara fiind facuta in anul care a urmat, 1999.

In anul in care a fost numit administrator parohial parintele Unguresan Marius, parohia avea aproximativ 10 credinciosi iar Sfintele Liturghii se oficiau intr-o sala mica din incinta caminului cultural Floresti (prima salita pe dreapta de la intrarea in camin si care masura aproximativ 10mp). Dupa cateva luni, prin initiativa parintelui Bota Ioan, s-a obtinut o sala de clasa la Scoala Ajutatoare Floresti, incheindu-se un contract de inchiriere pe un an de zile. Nu s-a ajuns la finalul contractului deoarece primarul Gherman Gligor a facut posibil, prin eforturi conjugate, sa puna la dispozitia comunitatii greco-catolice un spatiu mult mai generos (fostul sediu C.A.P. din str. Eroilor), unde acestia si-au desfasurat programele religioase pana la intrarea in noua biserica.

Numarul credinciosilor a crescut de la un an la altul iar daca la inceput (in 1995) erau 7-10 credinciosi, in 09.08.1998, la intrarea in biserica noua, numarul de credinciosi greco-catolici era de 30-40. In anul 2008, dupa zece ani de pastoratie, preotul paroh a propus consiliului parohial extinderea bisericii, motivand numarul mare de credinciosi care nu mai incapeau in biserica. Astfel, la data de 01.09.2008 s-au inceput lucrarile de extindere a bisericii, acestea finalizandu-se in primavara anului 2009. Inainte de extindere biserica avea o suprafata utila la parter de 80 mp si la cor de 27 mp, iar prin extindere s-a obtinut o suprafata utila de 180 mp la parter si de 110 mp la cor, putand fi astfel catalogata ca fiind o biserica de dimensiuni acceptabile. Extinderea bisericii s-a facut din fonduri proprii ale parohiei, datorate unei bunei administrari a parintelui paroh Marius Unguresan.

Numarul credinciosilor conform datelor recensamantului din anul 2002 este de peste 489 de suflete, actualmente (2010) putand afirma ca numarul credinciosilor greco-catolici din Floresti este de peste 1000 de suflete.

De la unire pana azi au pastorit urmatorii preoti greco-catolici:

1.Popa loan, între anii 1802-1805
 2.Popa llie, 1805-1822
 3.Petru Caian, 1822-1840. A terminat studiile gimnaziale la Liceul Academic din Cluj, iar cele teologice la Blaj. Scria frumos atât cu chirilice cât si cu latine. Se pare ca era glumet, ceea ce rezulta si din tipul de declaratie de casatorie compusa de el si pe care o reproducem:

„Noi, cei mai jos subscrisi, marturisim ca viind înaintea noastra (N.N.) amândoi junii (sau vaduvi), credinciosi din Sas Fenes, pe care întrebându-i deseori, au placut unul altuia si nu i-ar sili cineva la aceasta casatorie, au raspuns ca nici pe unul nici pe altul, ci numai din împreunata dragoste voiesc a se casatori laolalta si crestineste pâna la moarte unul cu altul a trai întru casatorie."

Miri: Caian Petru-fiu
Amnari loan Cremene Palaghia paroh al Sas-Fenesului
Martorii: Custura lacob Placinta Filip

Caian Petru era nepot de frate al canonicului Dumitru Caian Tânarul sub care s-a zidit biserica româneasca din Floresti cu hramul Sf. Dumitru si tot el a pus si bazele materiale ale construirii unui local scolar din piatra, lucru ce s-a realizat abia în 1844-1857.

4.Alexandru Pop, 1840-1841, administrator interimar si preot titular al satului Tauti.
5.Nicolae Pop, 1841-1889. în cei 48 de ani de preotie si directorat scolar
a desfasurat o bogata activitate, pusa în slujba propasirii culturii nationale. El
a zidit localul scolar inaugurat în 1834, a donat din propria avere 5 iugare de
teren arabil pentru sesia scolara, a înfiintat agentia comunala a „Astrei" în
cadrul careia a activat rodnic. înca din primul an de casatorie a ramas vaduv si
asa a trait 17 ani, pilda vie de viata morala si de daruire pentru luminarea
poporului sau. A fost îngropat în cimitirul bisericii române din Floresti, dar nu i se stie mormântul. Din 1882 a avut colaborator pe luliu Vlasa.
6.luliu Vlasa, preot tânar, care s-a casatorit cu o nepoata a sa din lara, pe care a înfiat-o. Acesta a functionat între 1889-1890, când a murit în floarea vietii de TBC.
7.Andrei Felderean, ajutat un timp si de Pop Filip al Tautiului.
8.Dionisie Pop, a functionat între anii 1891-1899, când a murit. Din initiativa acestuia, împreuna cu învatatorul loachim Pop s-a înfiintat în Floresti o echipa româneasca de teatru având un bogat repertoriu cu piese de V. Alecsandri, C. Negruzzi, losif Vulcan etc. Acesta a avut o familie numeroasa. Dintre fiii sai amintim pe Victor Pop (+1965), fost profesor si canonic mitropolitan la Blaj, Virgil Pop profesor si canonic diecezan la Lugoj, Maxim Pop, staretul manastirii Bixad (Oas), Lucian Pop, egumenul manastirii Moiseiului-Maramures, mort în timp ce îngrijea ranitii molestati de trupele fasciste în retragere în 1944, Aurel Pop, profesor-pictor în Cluj, mort prin 1968.
9.Teodor Selejan - Conciul, 1899-1900. Administrator interimar si paroh al Tautiului. Era din Floresti, absolvent al Preparandiei din Blaj si al cursurilor scurte de teologie.
10.Emil Pop, 1900-1907. Sub conducerea lui s-a construit noul local de scoala în care s-a desfasurat învatamântul pâna în septembrie 1966 când s-a inaugurat noul local. A fost un bun gospodar. El a cumparat si casa parohiala actuala azi demolata si rezidita cu etaj de preotul ortodox Fizesan Vasile.
11.Eugen Pop Pacurariu, 1907, administrator interimar
12.loan Isaicu, 1908-1920. A fost un preot cult si un director scolar profund patriot care a aparat cu curaj si pricepere scoala româneasca ferind-o de la desfiintare. Batrânii satului care l-au avut director scolar (Nicolae Pop-Valica) si-l amintesc ca un intelectual popular, democrat, aparator al intereselor poporului în fata autoritatilor austro-ungare. S-a interesat mult de raspândirea cartii în popor si de aceea a condus cu râvna scoala, îndemnând mereu parintii sa-si trimita copiii regulat la scoala. A cerut învatatorilor subalterni punctualitate si constiinciozitate profesionala. In 1920 a plecat ca profesor la Liceul „Gh. Lazar" din Sibiu, unde a si murit.
13.Dr. Victor Pop din Gilau, 1920, administrator parohial.
14.Romul Romantian august 1920-1925. A fost un bun gospodar, dar a tinut mult la „Stola" ce i-o datorau unii credinciosi mai slab platitori, cu toate recomandarile ce i le-au facut superiorii de a fi mai larg la inima. Aici a murit ca paroh Enea Romantian, fiul sau. A plecat profesor la Scoala Normala din Cluj.
15.Alexandru Totelecan, administrator parohial în 1925.
16.Beniamin Rusu, administrator parohial câteva luni în 1925.
17.Danila Sasu, 1925-1931. A fost foarte darnic cu cei saraci si cu copiii. N-a luat stola de la înmormântari, iar pe copiii saraci îi ajuta cu bani. Poporenii în unanimitate vorbesc de el ca de un om foarte bun.
18.Ioan Irimies, 1931 -1940. A fost un harnic gospodar, intelectual patriot, adversar al politicianismului si preocupat mult de culturalizarea poporului. A dat un mare sprijin activitatii culturale în cadrul „Astrei" si alaturi de învatatorul Dumitru Tautan a contribuit din plin la zidirea, în 1937 a actualului camin cultural.
19.Iosif Gherman, 1940-1994, nascut în Floresti, a fost un preot blând, gospodar obstesc bun si un intelectual profund patriot. A prins cei mai grei ani de preotie: cedarea Ardealului, desfiintarea Bisericii Române Unite si comunizarea scolii. în anii ternarei horthyste, alaturi de sotia sa învatatoarea Eugenia Gherman, a întretinut flacara constiintei nationale si speranta în eliberarea de sub jugul fascist. Nu-i de mirare ca de mai multe ori a fost amenintat cu împuscarea de groful Mikes Alexandru, caruia i s-a spus fatis sa deposedeze biserica româneasca din localitate de unele bunuri ce-i apartineau ei. A sprijinit actiunile culturale... Preotul losif Gherman s-a pensionat în 1970 si s-a mutat în Cluj-Napoca, unde a si murit în 1994.
20.Unguresan Gheorghe Marius preot greco-catolic din 1995, activ pastoral.
21.Bogdan Blaga vicar parohial (februarie 2008 – august 2008)
22.Nistor Vasile vicar parohial (martie 2009 – octombrie 2009)